Mircea Rusu Band - Pe rau in jos
Asculta mai multe audio ambientala
marți, 13 decembrie 2011
luni, 28 noiembrie 2011
duminică, 27 noiembrie 2011
Mircea Rusu Band feat Alexandra Ungureanu si Lucian Darie - O dragoste mare
Mircea Rusu Band feat Alexandra Ungureanu si Lucian Darie - O dragoste mare
Asculta mai multe audio pop
Asculta mai multe audio pop
vineri, 25 noiembrie 2011
luni, 21 noiembrie 2011
luni, 14 noiembrie 2011
duminică, 13 noiembrie 2011
luni, 17 octombrie 2011
joi, 13 octombrie 2011
Lucian Darie - studiu de caz
Vestea ca Lucian Darie, profesorul de muzica din Piatra Neamt a fost trimis acasa dintr-un concurs pentru cea mai buna voce a Romaniei, organizat si prezentat de canalul de televiziune Protv, s-a raspandit ca fulgerul in lumea muzicala romaneasca. Valuri de indignare, telefoane, mirare, nedumeriri, perplexitate, socuri, amaraciuni, glume, bancuri, hazul de necazul nostru etc. Povestea spune ca marti, 11.10.11, in cadrul concursului amintit, figurile celebrissime membre ale juriului, s-au ridicat in unanimitate in picioare dupa evolutia Cazului. Un baiat la moda din juriu se confeseaza public - am plans de emotie cand te-am auzit la Romanii au talent(un alt concurs al aceluiasi trust). Dar bine c-ai depasit acel ...moment si iata, azi ne-ai cucerit din nou.. n-am auzit in viata mea asa o voce - a incheiat tanarul la moda. A urmat doamna Groza, toata numai lumina si entuziasm, vorbind evident la superlativ si dumneaei, cu lexicul umflat dincolo de ideatica mai confuza dar stapana pe sine, pe situatie, pe post. Domnul Brenciu (ma bucura succesul domnului Horia, indiferent pe ce canale mediatico-sociale a venit, cum gurile rele soptesc otravit) s-a deplasat din jiltul de unde trona dezinvolt, pana la naivul nostru profesor si da-i cu vorbele si entuziasmul, cum are multe de-nvatat de la concurent, cum il asteapta la concertele din primavara de la Sala Palatului evident, cum asa si tra la la si vai si chiar mai bine decat mine canti, una din cele mai bune voci masculine romanesti din toate timpurile etc etc. Memoria peliculei il pastreaza si pe domnul Moga in aceeasi gama admirativa. Reactii foarte corecte toate, omul nostru se afla in delicata situatie de-a stii ca are juriul la degetul sau mic din punct de vedere muzical, la toate capitolele.Publicul in picioare aplaudand, juriul la fel, au incheiat un moment emotionant. Talentul, valoarea,straluceau la locul lor,in lumina meritata,asa cum se cuvine ordinii naturale a lucrurilor. Iar profesorul banuim, s-a-ntors de pe-o parte pe alta-n perna, fericit. Iata, toata munca lui n-a fost in zadar, tarziu, chinuitor de tarziu, ingrozitor de greu dar a meritat. Nu-i foarte greu sa ne imaginam fericirea fetitei si sotiei, reazemul atator ani de truda. Ei bine, toate astea sunt azi departe. Publicul larg va urmari la proxima aparitie (aproximativ 2-3 saptamani emisiunea fiind inregistrata), cum aceiasi oameni il vor tranti la urmatoarea runda, cea a ...duelului...waw!!! Culisele jurizarilor noastre mai dau o reprezentatie (pe cinste era sa zic). Pe vremea cand observam din interior aceste perle jurizate am vazut si auzit lucruri pe care poate, intr-o zi, vi le voi povesti. Lucian Darie reprezinta fara-ndoiala un caz, unul dintr-un lung sir in care valoarea este calcata cinic in picioare, fara scrupule. Un ochi mai ager l-a ochit la preselectia de la Romanii au talent si l-a folosit sa dea bine la emisiune. Atat si nimic mai mult. Daca si-a imaginat o clipa c-ar putea sa castige nenorocitul ala de concurs, profesorul a fost un naiv. Pana la final lumea va uita micul incident, emisiunea va triumfa si se va umfla-n rating ca o rata-ndopata. Adica singurul lucru cu adevarat important pentru trust. Este madam Segal?Este,desigur! Romania divertismentului este angajata intr-un razboi crud cu procentele de audienta iar valoarea, talentul, harul, sunt de mult victime colaterale ale acestei batalii. Muzicienii stau cuminti la coada pentru o portie de glorie saracacioasa, absurda si de cele mai multe ori mincinoasa. Stapanul adevarat al muzicii romanesti nu este nici pe departe publicul asa cum spune o formula uzitata ci aceste personaje de sticla din spatele cortinei. Noi, cei care am avut norocul unei intalniri reale cu publicul romanesc, nu ne mai putem mira vazand balamucul. Doar in cazuri exceptionale, cum e cel al artistului Lucian Darie, ne mai scutura cate-un val de sila.
http://vocearomaniei.protv.ro/video/lucian-darie.html
http://vocearomaniei.protv.ro/video/lucian-darie.html
joi, 29 septembrie 2011
miercuri, 21 septembrie 2011
joi, 8 septembrie 2011
marți, 6 septembrie 2011
sâmbătă, 27 august 2011
vineri, 26 august 2011
joi, 25 august 2011
marți, 23 august 2011
marți, 16 august 2011
De ziua mea
De fiecare data ziua mea de nastere ma incomodeaza. Cumva, parca ma copleseste. Poate de-asta cel mai mult mi-a placut cum am sarbatorit implinirea lui 15.Leneveam eu si cu tata in iarba ograzii, intr-o linistita zi de duminica. Ma copile, ce data-i azi? 11 august am raspuns. No, inseamna ca ieri o fost ziua ta.Marcela!! Hai un pic incoace...Mai femeie, ieri o fost ziua de nastere a lui Mircea. Mama mi-a luat obrajii in palme si m-a pupat. La multi ani puiu mamii,bravo! No du-te repede in bucatarie si ia aparatul de radio ca imediat incep meciurile a anuntat tata sfarsitul ceremoniei si eu mi-am recastigat astfel tihna ierbii. In acest an ploaie de verde proaspat inlauntru meu au fost urarile, intr-atat de multe cum niciodata n-am primit. Tuturor va transmit gandurile mele bune, urari de sanatate si inima voioasa! Va multumesc!
sâmbătă, 13 august 2011
marți, 2 august 2011
miercuri, 27 iulie 2011
sâmbătă, 23 iulie 2011
luni, 18 iulie 2011
miercuri, 13 iulie 2011
miercuri, 6 iulie 2011
duminică, 3 iulie 2011
miercuri, 29 iunie 2011
marți, 28 iunie 2011
luni, 20 iunie 2011
joi, 9 iunie 2011
duminică, 29 mai 2011
joi, 12 mai 2011
marți, 3 mai 2011
vineri, 22 aprilie 2011
luni, 11 aprilie 2011
marți, 5 aprilie 2011
vineri, 1 aprilie 2011
Aurel Ghergel despre Iarba verde de acasa
Poate ca sufletul meu plecat de la sat, chiar de pe plaiurile transilvane, mi-a dat fiori si mi-a adus lacrimi in ochi. Demult (sunt cam treizeci de ani de atunci), ascultandu-i pe Dorin Liviu Zaharia sau pe Doru Stanculescu cu "Ai hai" si "Cei ce ne-am dat nume", albumul formatiei Phoenix, am fost la fel de tulburat. Era atata dragoste cinstita pentru pamantul si sufletul neamului! Am ascultat de atunci inainte multe alte lucrari, unele cinstind, altele batjocorind spiritul sacru al folclorului nostru, si nu mai credeam sa mai intalnesc in vremurile acestea pe cineva capabil sa-i evoce in profunzime esenta.
Mi-a dat Paul Nanca albumul lui Mircea Rusu, aflat de patru ani in tacere discografica, ani in care pirateria a trait bine dupa melodii ca "Hai sa ne bagam cuponul", "Omul bun si pomul copt" si atatea altele. Albumul e cald si a fost lansat oficial de Fundatia Phoenix, vineri, 22 martie, la Muzeul Satului.
Nu am ascultat, am trait cantecele lui Mircea Rusu si, sub vraja lor, scriu cele de fata. Voi fi subiectiv, nu va tin cronica si nici un material publicitar. Va fi poate o scrisoare de iertare ...
L-am intalnit de multe ori in acesti ani pe acest om modest, cumpatat, cald, nebagaret in viata Capitalei. L-am considerat ca muzician printre cei mai buni, cei talentati, dar care au cam spus ce aveau de spus. Si dupa patru ani, artistul cu radacinile ramase inca in satul sau natal (satul Band, din Mures, de unde si denumirea grupului Mircea Rusu Band!) ne daruieste aceasta atat de a noastra "Iarba verde de acasa". Are alaturi echipa sa de instrumentisti profesionisti, adevarati muzicieni.
Albumul are 13 piese (sa-i fie cu noroc!), lucrate acasa, in satul Band, la care se mai adauga Nana Nica a lu" Flore (75 de ani, din Iolenzat, Mures), Simona Rusu (sotia sa), Adina Damian in "La raspantii", iar pentru "Ingeri in cer", naistul Nicolae Voiculet. Cu ritmuri de la dance la balada si folk, muzica este semnata integral de acelasi melodist, Mircea Rusu, pe care il cunoastem. Dar acum, maturizat in finete si nuante, stapanind emotionant orchestratia, intr-un sound modern si, iarasi spun, in spiritul folclorului, intr-o muzica care vine de acolo, dar nu este folclor. O adevarata minune, in vremea aceasta, cand vulgarizarea folclorului a ajuns la paroxism cand numai bara podiumului de striptease mai lipseste miscarilor si costumatiei kitch a multor formatii care zic ca "preiau" si "transfigureaza" cantecul popular, cele mai iubite melodii pastrate de la mosii nostri de acasa, adusi si jertfiti pe asfalt pentru ceva arginti. O profanare impardonabila.
Daca ritmurile nu asigura unitatea albumului (si este foarte bine), spiritul muzicii este pastrat cu sfintenie. Pregnante sunt, insa, mai ales textele (asa scrie pe mapa, dar sunt toate versuri, poezie) printre cele mai frumoase auzite in ultima vreme.
Si iarasi surpriza, cu opt texte proprii, Mircea Rusu rezista alaturi de Radu Gyr ("Doamne, fa din suferinta"), Anton Pann ("Despre fapta buna") si Cezar Ivanescu ("Sapte drumuri" si "Mai ingaduiti-mi").
Dar, oameni buni, ce tot scriu eu... Ascultati cantecul cosasilor si greierilor, simtind mireasma ierbii de acasa!Aurel Gherghel
Mi-a dat Paul Nanca albumul lui Mircea Rusu, aflat de patru ani in tacere discografica, ani in care pirateria a trait bine dupa melodii ca "Hai sa ne bagam cuponul", "Omul bun si pomul copt" si atatea altele. Albumul e cald si a fost lansat oficial de Fundatia Phoenix, vineri, 22 martie, la Muzeul Satului.
Nu am ascultat, am trait cantecele lui Mircea Rusu si, sub vraja lor, scriu cele de fata. Voi fi subiectiv, nu va tin cronica si nici un material publicitar. Va fi poate o scrisoare de iertare ...
L-am intalnit de multe ori in acesti ani pe acest om modest, cumpatat, cald, nebagaret in viata Capitalei. L-am considerat ca muzician printre cei mai buni, cei talentati, dar care au cam spus ce aveau de spus. Si dupa patru ani, artistul cu radacinile ramase inca in satul sau natal (satul Band, din Mures, de unde si denumirea grupului Mircea Rusu Band!) ne daruieste aceasta atat de a noastra "Iarba verde de acasa". Are alaturi echipa sa de instrumentisti profesionisti, adevarati muzicieni.
Albumul are 13 piese (sa-i fie cu noroc!), lucrate acasa, in satul Band, la care se mai adauga Nana Nica a lu" Flore (75 de ani, din Iolenzat, Mures), Simona Rusu (sotia sa), Adina Damian in "La raspantii", iar pentru "Ingeri in cer", naistul Nicolae Voiculet. Cu ritmuri de la dance la balada si folk, muzica este semnata integral de acelasi melodist, Mircea Rusu, pe care il cunoastem. Dar acum, maturizat in finete si nuante, stapanind emotionant orchestratia, intr-un sound modern si, iarasi spun, in spiritul folclorului, intr-o muzica care vine de acolo, dar nu este folclor. O adevarata minune, in vremea aceasta, cand vulgarizarea folclorului a ajuns la paroxism cand numai bara podiumului de striptease mai lipseste miscarilor si costumatiei kitch a multor formatii care zic ca "preiau" si "transfigureaza" cantecul popular, cele mai iubite melodii pastrate de la mosii nostri de acasa, adusi si jertfiti pe asfalt pentru ceva arginti. O profanare impardonabila.
Daca ritmurile nu asigura unitatea albumului (si este foarte bine), spiritul muzicii este pastrat cu sfintenie. Pregnante sunt, insa, mai ales textele (asa scrie pe mapa, dar sunt toate versuri, poezie) printre cele mai frumoase auzite in ultima vreme.
Si iarasi surpriza, cu opt texte proprii, Mircea Rusu rezista alaturi de Radu Gyr ("Doamne, fa din suferinta"), Anton Pann ("Despre fapta buna") si Cezar Ivanescu ("Sapte drumuri" si "Mai ingaduiti-mi").
Dar, oameni buni, ce tot scriu eu... Ascultati cantecul cosasilor si greierilor, simtind mireasma ierbii de acasa!Aurel Gherghel
marți, 29 martie 2011
luni, 21 martie 2011
vineri, 11 martie 2011
Romanii au talent!
Dupa foarte multa vreme am fost tintuit locului de o emisiune de televiziune!Preluind si noi formatul celebrei si popularei emisiuni Britain's got talent,pro tv-ul s-a dovedit inspirat,impuscand mai multi iepuri dintr-un foc.Ca audienta este una mare,nici nu mai incape discutie si cu siguranta masuratorile in materie de rating vorbesc de la sine.Dincolo de asta am vazut doi prezentatori simpatici,civilizati,cu simtul umorului si al ridicolului,cu masura,nesarind calul,atenti cu competitorii,amabili,dezinvolti,participativi,cum sta bine unor gazde.Reconfortant si juriul,persoane agreabile,cu inteligenta artistica,transanti la nevoie,ingaduitori cat si unde trebuie,emotionati si umani,fara fandoseala deplorabila a majoritatii juriilor televizate de pe la noi.Observatii pertinente,firescul,identificarea rapida a nonvalorii si imposturii,elemente ce completeaza imaginea unor oameni ce trec indiscutabil sticla,cum se spune.Dar elementul esential ramane continutul artistic al emisiunii.Pentru unul ca mine, cu destule episoade de resemnare muta,consistenta talentului romanesc este contraargumentul de care aveam nevoie.Exista pana la acest format tv,banuiala cum ca da,vor fi fiind ei destui conationali daruiti cu har dar mi-era practic imposibil de aproximat dimensiunea fenomenului si-atunci,bantuit poate si de curvasareala fara de margini a show-bizz-ului romanesc,mi-am zis ca n-or fi asa de multi din moment ce nu rasar de nicaieri.Se dovedeste astfel,cu fiecare episod al emisiunii,pe de-o parte ca suntem un neam minunat inzestrat,cu resurse incredibile,cu capacitati remarcabile iar pe de alta parte,ca el,talentul romanesc,lasa practic in chiloti intreaga faimoasa industrie muzicala,cu liderii ei spilcuiti si mercantili,cu toata reteaua de pilaraie mediatica ce se pune in miscare doar pentru bani si favoruri dintre cele mai diverse si dezagreabile,cu o aproximare amatoriceasca a valorii,cu lipsa de apetit pentru talent si vocatie, ba pe alocuri cu un dispret suveran fata de orice mugur proaspat al ceritudinii artistice.Foarte posibil,unii din tinerii ce entuziasmeaza in emisiunea pro tv au batut zadarnic la portile inalte ale negustorilor de muzici,foarte probabil o parte dintre ei s-au simtit descumpaniti de refuzul rece,impersonal transmis prin tot felul de directorasi ai nimanui,foarte posibil cei cu constiinta propriei valori vor fi simtit gustul amarui al nedreptatii.Ei bine,de-abia acum ,avand imaginea de ansamblu a fenomenului ,de-abia de-acum zic, avem la ce medita.O emisiune de televiziune,fie ea si foarte reusita ca aceasta,e in mod evident,mult prea putin pentru viitorul cultural,spiritual al Romaniei.De altfel rolul ei(de care cu brio se-achita) este acela de a semnala.Indemn din acest colt electronic la un efort colectiv al tuturor celor ce resimt ca o responsabilitate valorificarea si exprimarea talentului romanesc.E tarziu in noapte si prea devreme pentru solutii dar avem dovada ca se poate.Si printre atatea semne ale pustiului sufletesc,mai meritorie cu atat stradania protv.Naiul fetitei din Roman mai staruie in urechi si in inima.Noapte buna Romania,noapte buna!
joi, 10 martie 2011
miercuri, 2 martie 2011
luni, 28 februarie 2011
Scrisoare catre Ducu Bertzi
Draga Ducu,iti scriu la o zi dupa ce canalele de stiri si site-urile anuntau comunicatul CNSAS.Una din zilele-alea negre in care parca pamantul intreg inceteaza orice activitate pentru a te arata cu degetul.Cand e vorba sa te puna la zid,oamenii isi descopera energii si talente nebanuite,se reped sa te sfasie ca-ntr-un ritual.De la bun inceput iti spun ca mi-as fi dorit sa nu te gasesti in aceasta calitate prin arhivele institutiei amintite.Poate si pentru faptul ca inca inainte de 89 prin cercurile restranse ale muzicii romanesti circula zvonul,se intretinea ideea ca ai fi "soptitor"iar mie mi se parea oarecum nedrept sa i se aplice unui om asa o teribila stampila (cea mai detestabila fara-ndoiala)fara ca el,omul,sa se poata apara.Intr-un fel,acest tip de actiune nu era mult diferita ca forma,tot un fel de sopteala otravita.Sigur,la momentul potrivit,va fi stabilit adevarul cu tot ce decurge din el,oricum suficient de tarziu sa mai conteze sau sa schimbe ceva.Am tresarit insa neplacut citindu-ti punctul de vedere,incheiat cu "asa erau vremurile atunci".Acest petec justificativ m-a determinat sa-ti scriu si in care punctele de vedere se despart.Ca traitor al acelorasi vremuri ma vad obligat sa-ti spun ca ele,vremurile erau si altfel,in unele cazuri dramatic diferite chiar.Cand in'90 la tvr,cativa mai smecherasi dintre colegi si-au desfacut in direct si la ora de varf pletele si-au precizat ca ala e parul lor natural dar vai! cenzura ii obliga sa si-l prinda umilitor in agrafe,au devenit pe loc exponentii rezistentei,bagand la un loc, la gramada,toata suflarea muzicala.Dar cine i-a trimis pe bravii martiri la odioasa televiziune?Ce foc ardea intr-atat de intens ca nu se putea fara de micul ecran?mai ales ca lucrarile erau niste avorturi artistice in toata legea.In timp ce Iris fusese interzisa bunaoara,niste domnisori rock mai versatili,mai fini cunoscatori ai firii omenesti,mai niste pilosi,hop!la tevereu.Fara scrupule au dat destui din coate sa acceada la glorie si bunastare,buletine de bucuresti,case si favoruri.Demni si cu constiinta nepatata au stat altii,preferand iadul umilintelor si nedreptatilor de tot felul,o parte din ei amputandu-si destinul.Stiu muzicieni mai alunecosi ca supozitorul care fara pile nu inseamna absolut nimic dar sunt si azi nelipsiti peste tot.Vremurile draga
Ducu le fac intotdeauna oamenii iar cele care fac obiectul discutiei au fost dominate de lichele,de ilasitati,tradari,delatiune.Ai umblat si tu destul pe drumuri,ai tot fost incolo si-ncoace,e-un bun prilej sa te opresti si sa-ti tragi sufletul.Si daca privindu-te-n oglinda vei descoperi o urma de vinovatie,gaseste calea caintei.O parte iti vom sta alaturi si o reintoarcere va fi posibila.Dar sa stai acum in culise,pe scena,in emisiuni radio-tv cantand despre adevar,frumos si bine sau,mai rau,justificandu-te si dand vina pe vremuri,e practic imposibil pentru un artist.De-abia dac-ai reusi,ne-ai inspaimanta.Romania sufera din vremuri indepartate de ura intre frati iar una din sursele acestei stari de fapt este si delatiunea grotesca si absurda din timpul comunismului.Dumnezeu sa-ti stea alaturi,tu sa-ti fii pretin si eu unul, sunt langa tine fara rezerve,fara ezitare.Cu bune ganduri si nadejde,mircea rusu
Ducu le fac intotdeauna oamenii iar cele care fac obiectul discutiei au fost dominate de lichele,de ilasitati,tradari,delatiune.Ai umblat si tu destul pe drumuri,ai tot fost incolo si-ncoace,e-un bun prilej sa te opresti si sa-ti tragi sufletul.Si daca privindu-te-n oglinda vei descoperi o urma de vinovatie,gaseste calea caintei.O parte iti vom sta alaturi si o reintoarcere va fi posibila.Dar sa stai acum in culise,pe scena,in emisiuni radio-tv cantand despre adevar,frumos si bine sau,mai rau,justificandu-te si dand vina pe vremuri,e practic imposibil pentru un artist.De-abia dac-ai reusi,ne-ai inspaimanta.Romania sufera din vremuri indepartate de ura intre frati iar una din sursele acestei stari de fapt este si delatiunea grotesca si absurda din timpul comunismului.Dumnezeu sa-ti stea alaturi,tu sa-ti fii pretin si eu unul, sunt langa tine fara rezerve,fara ezitare.Cu bune ganduri si nadejde,mircea rusu
luni, 14 februarie 2011
joi, 10 februarie 2011
sâmbătă, 5 februarie 2011
joi, 6 ianuarie 2011
marți, 4 ianuarie 2011
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
